Criza economică şi financiară a ajuns până la urmă şi în statul evreu, iar guvernul Netanyahu a decis să ia măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.
Israelul s-a găsit până de curând printre puţinele ţări care nu au resimţit drastic efectele crizei economice globale, dimpotrivă, s-a menţinut un ritm destul de ridicat de creştere economică şi o rată a inflaţiei deosebit de redusă, în luna iunie a acestui an fiind de unu la sută.
Totuşi, au existat sectoare economice şi categorii sociale, afectate de o dezvoltare inegală, printre victime aflându-se în primul rând tineretul. Marile demonstraţii sociale de anul trecut şi unele organizate în urmă cu câteva săptămâni au atras atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă această ţară deşi cu o economie dinamică. Încetinirea anul acesta a ritmului de creştere de la peste 4 la sută la 3,2 la sută, şomajul de 7 la sută, cu o tendinţă ascendentă, au obligat guvernul israelian să adopte un buget de austeritate, cu mari reduceri de cheltuieli în mai multe domenii.
În aceste condiţii, premierul Benjamin Netanyahu a cerut miniştrilor să accepte o reducere a cheltuielilor bugetare de 1,1 miliarde de şekeli (248 milioane de dolari) şi reforme în domeniul impozitelor. Netanyahu este cunoscut pentru abilitatea în care în 2003, numit ministru de Finanţe, a reuşit să scoată Israelul din cea mai gravă criză economică. Întrebarea care se pune acum dacă va fi în stare să repete această performanţă în condiţiile în care se aşteaptă ca la sfârşitul anului deficitul Israelului să reprezinte 3,5-4 la sută din PIB, faţă de doi la sută planificat.
Premierul a încercat să explice cauzele care au determinat situaţia şi au obligat la măsuri de austeritate. „În ultimii trei ani economia globală s-a confruntat cu o criză permanentă. Am reuşit să protejăm economia israeliană de efectele crizei şi să păstrăm locur
