Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale deţine hărţile vechi ale oraşului, în care putem vedea cum era Constanţa şi cum a evoluat de-a lungul vremii.
Planul general al oraşului Constanţa ediţia a II-a „după ultimile date oficiale, cu cele din urmă parcelări în care s'a indicat loturile şi careurile" a fost întocmit la scara 1:6500. Harta conţine şi „bulevardul proiectat", denumit mai apoi şosea de coastă. Regăsim străzi pe care noi nu le cunoaştem, cum ar fi bulevardul Principesa Ileana, bulevardul PP Carp, sau strada Carol I (actualul bulevard Tomis) şi bulevardul Regina Maria, şoseaua productelor şi şoseaua Viitorului. Însă, recunoaştem strada Ştefan cel Mare şi bulevardul Ferdinand ori strada Valea Albă, pe care noi o ştim sub denumirea Nicolae Iorga, fosta 30 Decembrie şi strada Mircea cel Mare, actuala Mircea cel Bătrân. Aflăm unde se aflau renumitele proprietăţi Nejloveanu, Damadian, Câmpineanu, succesiunea I. Movilă, parcelarea M. Coiciu, regimentele (în zona actualului Spital Judeţean), depozitul de armăsari şi Portul. Harta indică şi Valul lui Traian (monumentul istoric) sau comuna Anadalchioi şi satul I.C. Brătianu. Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale deţine hărţile vechi ale oraşului, în care putem vedea cum era Constanţa şi cum a evoluat de-a lungul vremii.
Planul general al oraşului Constanţa ediţia a II-a „după ultimile date oficiale, cu cele din urmă parcelări în care s'a indicat loturile şi careurile" a fost întocmit la scara 1:6500. Harta conţine şi „bulevardul proiectat", denumit mai apoi şosea de coastă. Regăsim străzi pe care noi nu le cunoaştem, cum ar fi bulevardul Principesa Ileana, bulevardul PP Carp, sau strada Carol I (actualul bulevard Tomis) şi bulevardul Regina Maria, şoseaua productelor şi şoseaua Viitorului. Însă, recunoaştem strada Ştefan cel Mare şi bulevardul Ferdinand ori strada Valea Albă, pe care noi o ştim sub d
