Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au explicat în motivarea sentinţei de condamnare pentru Andrei Plăcintă de ce au recurs la înlocuirea pedepsei de trei ani de închisoare, cu suspendare, pronunţată de judecătorii Tribunalului Bucureşti, cu o pedeapsă dublă, dar în detenţie. "Este adevărat că inculpatul se află la prima întâlnire cu legea penală, dar nu este mai puţin adevărat că faptele sale s-au produs în asemenea condiţii încât ele prezintă o periculozitate deosebită, ceea ce pune, într-o formă specială, în discuţie posibilitatea sa de a se îndrepta şi fără privare de libertate", au apreciat magistraţii în motivare.

Judecătorii Curţii consideră că pedepsele prea blânde determină înmulţirea infracţiunilor violnte:"De asemenea nu trebuie eludat caracterul de exemplaritate pe care trebuie să-l aibă riposta autorităţilor în condiţiile în care numai clemenţa excesivă, concretizată în aplicarea unor pedepse în cuantum scăzut, a dus la situaţia în care, deşi infracţiunile de violenţă cunosc o recrudescenţă deosebită, reprimarea lor tinde să cadă în derizoriu".

Instanţa de judecată a explicat că nu a dorit decât recuperarea pentru societate a lui Andrei Plăcintă."Ca atare, pedepsele ce urmează a fi aplicate nu reprezintă o represiune excesivă - cu atât mai mult cu cât acestea chiar au fost coborâte sub minimul special prevăzut de lege - ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât şi pentru menţinerea ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv-sancţionator al pedepsei" se arată în motivarea deciziei de condamnare.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au explicat în motivarea sentinţei de condamnare pentru Andrei Plăcintă de ce au recurs la înlocuirea pedepsei de trei ani de închisoare, cu suspendare, pronunţată de judecătorii Tribunalului Bucureşti, cu o pedeapsă dublă, dar în detenţie. "Este adevărat că inculpatul se află la