Rezultatul votului de duminică pune societatea românească în faţa unor realităţi uluitoare, greu de întrezărit înainte de referendum.

În Transilvania, majoritatea românească s-a situat, practic, pe aceleaşi poziţii cu Laszlo Tokes şi cu Viktor Orban, ale căror mesaje au fost urmate în totalitate de electoratul maghiar. Aflat în România, premierul Ungariei s-a exprimat tranşant în privinţa a ceea ce ar avea de făcut la referendum atât românii, cât şi minoritatea maghiară. Laszlo Tokes, un politician sprijinit direct de Traian Băsescu de-a lungul vremurilor, nu s-a lăsat nici el mai prejos. Faptul că electoratul maghiar a răspuns unor asemenea mesaje este de înţeles, deşi, din punct de vedere politic, UDMR nu este deloc apropiată nici lui Viktor Orban, nici lui Laszlo Tokes. Ba, din contră. Dar, întotdeauna, o bună parte a votanţilor români din Ardeal a fost atentă la derapajele extremiste şi revizioniste ale radicalilor maghiari şi ale unor oficiali de la Budapesta.

Mai ales că, în ultima vreme, perioadele electorale din România au devenit teren de joc al înalţilor demnitari de la Budapesta care nu mai au loc de exprimare în ţara vecină şi prietenă şi trec graniţa pentru a face campanie direct de aici. Iată că referendumul pentru demiterea preşedintelui a şters sensibilităţile de acest gen din Ardeal, cel puţin prin prisma rezultatelor de la urne. Absenteismului total al maghiarilor li s-a adăugat absenteismul masiv al românilor. Votul din Ardeal a înclinat balanţa referendumului în favoarea lui Traian Băsescu.

Dar, deşi s-au comportat similar, cele două comunităţi nu au reacţionat din aceleaşi motive. Liderii maghiari pot spera la îndeplinirea unor obiective pe care PDL le-a promis, cum ar fi legea statutului minorităţilor naţionale sau, în schimbul ajutorului acordat pe 29 iulie, pot avansa ideea unor paşi în plus pe calea obţinerii autonomiei