Dacă la referendumul de pe 29 iulie se făceau raportările la populaţia stabilă, respectiv cea care a rezultat din centralizarea parţială a datelor de la Recensământul populaţiei şi locuinţelor de anul trecut, şi nu la cea înscrisă în documentele Evidenţei Persoanei, la Braşov, prezenţa la urne ar fi fost de 53%, nu de 42,91%, iar la nivel naţional de 54,37%, susţin reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Braşov. Ioan Popescu, şeful DJS Braşov, a precizat că în conformitate cu centralizarea parţială a datelor de la Recensământ, în judeţul Braşov, ar fi doar 418.809 de persoane cu drept de vot, în loc de 517.248, cât au fost raportate în listele electorale permanente primite de la Evidenţa Populaţiei.

„În populaţia stabilă este inclusă cea care are domiciliul în judeţul Braşov şi doar cei care sunt plecaţi în străinătate de mai puţin de un an. În listele care au fost luate în considerare pentru acest scrutin au fost incluse şi persoanele care nu mai au domiciliul în localitate sau au decedat. Singurul care putea face radierea persoanelor din listele electorale permanente era primarul, pe baza documentelor primite de la Evidenţa Persoanei, care exclude o persoană, pe baza unor documente emise de fapt tot de Primărie. Ar trebui modificată legislaţia pentru ca datele din listele electorale permanente să fie aceleaşi cu cele care arată populaţia stabilă a judeţului”, a explicat Popescu.

Dacă la referendumul de pe 29 iulie se făceau raportările la populaţia stabilă, respectiv cea care a rezultat din centralizarea parţială a datelor de la Recensământul populaţiei şi locuinţelor de anul trecut, şi nu la cea înscrisă în documentele Evidenţei Persoanei, la Braşov, prezenţa la urne ar fi fost de 53%, nu de 42,91%, iar la nivel naţional de 54,37%, susţin reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Braşov. Ioan Popescu, şeful DJS Braşov, a pr