După ce s-au aflat la mai puţin de patru procente de a obţine cvorumul care îl înlătura pe Băsescu de la Cotroceni, social-liberalii au încercat, pe ultima sută de metri, să influenţeze decizia Curţii Constituţionale(CCR) de a invalida referendumul.

În 27 iulie, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), prin vocea ministrului Ioan Rus, anunţa că listele electorale permanente au fost reactualizate la data de 10 iulie, pe acestea fiind înscrise 18.292.514 de persoane cu drept de vot. Listele permanente de alegători sunt întocmite de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), singura instituţie care are situaţia tuturor românilor cu domiciliul în România. Ca urmare, cvorumul pentru validarea referendumului s-a stabilit în raport cu numărul electorilor comunicat de MAI.

Argumentele USL

Însă, liderii USL îşi doreau ca validarea referendumului să fie decisă pe baza datelor contabilizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în urma recensământului de anul trecut. Senatorul PSD Dan Şova a prezentat marţi un document eliberat de INS, la data de 26 iulie 2012, la solicitarea secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, care arăta că, din datele ultimului recensământ, numărul populaţiei stabile este de 19.042.936.La acest număr se adaugă numărul cetăţenilor români aflaţi în străinătate, rezultatul final fiind de 20.254.866 de cetăţeni români.

INS menţionează în acelaşi document că ponderea populaţiei sub 18 ani a fost la 1 ianuarie 2011 de 18,4%, adică 3.726.895 persoane. Extrăgând numărul persoanelor sub 18 ani din numărul populaţiei stabile, rezultă că în România la ora referendumului numărul persoanelor cu drept de vot era de 16.527.971.

Cifrele CNAS

În afara datelor de la INS, apropiaţii USL au invocate şi alt