Timp de multe decenii, privirile oricarui aventurier se indreptau spre Statele Unite, ca spre un adevarat pamant al fagaduintei, tara tuturor posibilitatilor, locul pe care este suficient sa pui piciorul, ca sa devii rapid un om facut.
Dupa razboi, miracolul a luat proportii pe care poate nici americanii nu si le-au inchipuit, iar, cand a inceput sa se estompeze prosperitatea economica americana, cei mai multi n-au observat, unii n-au crezut si chiar specialisitii au stat in cumpana.
Aveau si de ce: America a parut totdeauna ceva inepuizabil. S-a refacut mai bine ca altii dupa primul razboi mondial, a ajutat refacerea Europei dupa cel de al doilea si a luat ea insasi avant.
Ar fi greu de spus cand a inceput declinul economic american, dar putem sa-l punem in legatura cu compromisul istoric dintre Gorbaciov, dispus sa-si ia talpasita din Europa de Est, si presedintele american, dispus sa inchida putin robinetul uriaselor cheltuieli militare, care sleiau bugetul american.
Asemenea compromisuri nu se fac decat atunci cand simti ca se apropie cutitul de os si ca, fara ele, este inevitabil sa soseasca, in mare graba, declinul economic.
Declinul sovietic a sosit rapid, dar restrangerea cheltuielilor militare americane a fost de folos, pentru ca viata sa continue netulburata, pana la 11 septembrie 2001.
Nimeni nu stie cat a avut de suferit atunci economia americana, dar, in scurt timp, demara declinul dolarului si zguduirea burselor. Totusi, modul cum au resimtit marile companii si statul insusi pierderea uriaselor depozite de date, stocate in instalatiile distruse odata cu prabusire WTC, poate nu-l va afla nimeni niciodata.
Cresterea scade de la 3,6% la 0,7%
Economia americana este, intr-adevar, un miracol, daca nu s-a prabusit in acea zi fatidica, reusind sa reziste. Dar nu mai
