„În anul mântuirei 1896, în a şasesprediecea di a lunei Octombrie am pus piatra de temelie, pentru construirea portului Constanţa, pe ţărmurile Mărei Negre", spunea un document semnat la Bucureşti de Carol I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României. „Dumnezeu dăruindu-Ne în domnia Nostră asupra acestei ţeri, nu numai ani de glorie, ca, împreună cu viteaza Mea oştire să'i pot da independenţă şi o posiţiune statornică, dar şi ani de pacinică domnie, am lucrat cu râvnă şi stăruinţă, pentru înflorirea şi prosperitatea României. Înmulţind căile de comunicaţiune şi reţeaua căilor ferate, unind cele doue ţermuri ale Dunărei prin podul de la Fetesci-Cernavoda, luat-am hotărirea ca aceste temeinice şi neperitore lucrări să fie desăvirşite prin intemeiarea unui port la ţermurile vechiului Pont-Euxin, unde, din veacurile cele mai depărtate, comerciul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominaţiune a strămoşilor Noştri Romani, şi unde şi-a sfârşit dilele marele poet Ovidiu", se arată în actul de fundaţie al Portului Constanţa. Un exemplar al documentului a fost aşezat în piatra de temelie, iar celălalt a fost păstrat în arhiva statului. Pe 27 septembrie 1909, tot în Bucureşti, era semnat actul de inaugurare a primei magazii de cereale şi a instalaţiei pentru exportul petrolului din Portul Constanţa. Un exemplar al actului a fost aşezat la zidăria magaziei, iar cel de-al doilea la zidăria farului. Documentul poartă, pe lângă semnăturile cuplului regal Carol şi Maria, şi pe cea a preşedintelui Consiliului de Miniştri, ministru de Interne şi ad-interim la Afacerile Străine, Ion I. C. Brătianu. Cele două acte pot fi găsite la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale. De asemenea, instituţia deţine şi un plan al portului, întocmit în 1912, atunci când se proiecta şoseaua de coastă. arhive » Vezi docume