În afară de Piaţa Sfatului şi Biserica Neagră, municipiul Braşov ascunde şi alte locuri încărcate de istorie, dar mai puţin promovate şi cunoscute de turişti. Printre acestea, şi Cetatea Braşovului, aflată totuşi într-o stare nu prea fericită de conservare. Aceasta, în ciuda faptului că pentru reabilitarea obiectivului au fost întocmite planuri şi s-a şi intervenit pe ici, pe colo (dar nu în punctele esenţiale). Ca în atâtea alte cazuri, procesul de refacere e afectat de luptele politice. Ansamblul, consemnat pe Lista Monumentelor Istorice la edificii de importanţă naţională, este alcătuit din trei elemente: Cetăţuia (realizată între secolele XVI-XVIII), incinta bastionară (secolele XVIII) şi sediul de garnizoană (secolele XVI-XVIII). O istorie bogată: de la obiectiv militar la restaurant După extinderea influenţei regelui Ungariei, Ferdinand I, în Transilvania (1551), se instaurează un regim militar în teritoriul controlat de trupele imperiale conduse de Giovanni Battista Castaldo. Contele de Arco, subalternul său, ordonă extinderea fortăreţei. Turnul central se fortifică cu trei turnuri de artilerie mici, iar din 1611 apar un şanţ cu apă şi un val de pământ. În 1618, un incendiu distruge unul dintre turnuri. Curând, nucleul fortificat este extins printr-o incintă exterioară, apărată de câte un bastion pe fiecare dintre colţuri. Monumentul a fost complet reconstruit în anul 1625 de către autorităţile Principatului Transilvaniei.Iniţial, pe dealul Schlossberg, cel pe care azi se află construcţia, s-a ridicat, în anul 1524, un turn de veghe, din piatră şi cărămidă, în formă de potcoavă. Acesta avea trei niveluri, dotate cu ambrazuri la nivelurile inferioare şi guri de păcură la nivelul superior. Nucleul a fost completat în perioada următoare cu un bastion ce avea patru turnuri din lemn. Aceste fortificaţii au fost distruse în anul 1529, în timpul asedierii Braşo