În pofida avertismentelor că electoratul european, frustrat din cauza declinului economic şi austerităţii, va cădea sub influenţa extremiştilor eurofobi şi xenofobi, acesta continuă să fie în curentul moderat. Excepţiile din afara zonei euro sunt Ungaria, unde există probleme cu respectarea valorilor democratice, şi mai recent, România.

Articol preluat din Presseurop.eu/ro, revistă a presei europene, în zece limbi.

Economia Europei şi ordinea geopolitică sunt în criză. Şomajul, austeritatea şi tensiunile dintre state i-au condus pe mulţi analişti să afirme că situaţia politică de pe continent începe să se asemene cu cea din anii 1930. Însă această ipoteză este în cea mai mare parte eronată.

Până acum, forţele politice de centru au rezistat aproape peste tot. Remarcabilă nu este ascensiunea extremismului, ci cât de rar s-a manifestat, dată fiind amploarea şi durata crizelor economice.

Temerile privind ascensiunea extremismului nu sunt nicăieri mai mari decât în Franţa. În aprilie, în primul tur al scrutinului prezidenţial, forţele extremiste au înregistrat câştiguri importante. Dar, dat fiind că nu a existat niciodată nici cea mai mică posibilitate de a deveni preşedinte altcineva în afară de principalii doi candidaţi, nu au fost deloc efecte ale voturilor acordate forţelor politice extremiste în scrutinul prezidenţial.

Alegerile parlamentare din iunie au fost diferite. Dacă în acel scrutin extremiştii ar fi repetat performanţele din primul tur al alegerilor prezidenţiale, ar fi dobândit un număr important de locuri în Parlamentul de la Paris. Doar că electoratul i-a surprins. Formaţiunea reacţionară Frontul Naţional, condusă de Marine Le Pen, a obţinut doar două locuri dintre cele 577 ale Adunării Naţionale (Camera inferioară a Parlamentului francez). Principalele alianţe de centru-stânga şi centru-dreapta au obţinut î