Cunoscutul islamolog Olivier Roy consideră că noii islamişti din lumea arabă sunt orientaţi către modernitate şi antreprenoriat şi nu pot evita drumul către instituţionalizarea democraţiei.

Articol din ediția nr. 29 a FP România (iulie/august 2012), din 20 iulie la toate standurile de presă.

Frăţia Musulmană a beneficiat de vidul politic creat de liberalii secularişti care au condus revoluţia dar nu au putut să ia puterea. În opinia lui Roy, atuul principal al islamiştilor a fost că erau singura forţă politică organizată, cu rădăcini puternice în societate şi cu o experienţă, legitimitate şi popularitate date de deceniile de opoziţie faţă de regimurile autoritare. Ca urmare a experienţei lor legate de represiunea guvernamentală, Fraţii Musulmani au intrat în jocul politic parlamentar în Maroc şi în Iordania. Pe de altă parte, mulţi lideri islamişti aflaţi în exil în ţări occidentale au venit cu idei noi şi cu agende care puneau accent pe democraţie şi drepturile omului.

Impunerea de către aceştia a unui stat islamic guvernat de şaria este însă improbabilă, scria expertul francez într-un comentariu publicat de Washington Post. Islamiştii sunt mai degrabă burghezi din clasa mijlocie, care au beneficiat de liberalizarea economiilor locale în ultimele decenii ale secolului 20, mai ales în ţările fără resurse de petrol. În plan extern, sunt mult mai realişti şi favorizează mai degrabă o pace rece cu Israelul decât promovarea jihadului. Sursa lor de inspiraţie este AKP-ul turcesc. Islamiştii s-au reorientat şi pentru că societăţile s-au schimbat. Generaţia Tahrir a intrat pe scena politică cu tineri mai bine conectaţi cu exteriorul, mai educaţi, cu un spirit critic mai dezvoltat şi mai dornici de participare.

Noul lor brand este un amestec de modernism tehnocratic şi valori conservatoare. Iar faptul că au fost aleşi cu o agendă clară