Toţi ochii investitorilor au fost aţintiţi joi asupra Băncii Centrale Europene. Preşedintele instituţiei, Mario Draghi, nu a anunţat însă nicio măsură anticriză puternică, aşa cum se aşteptau economiştii. Aşa că bursele lumii au scăzut din nou vertiginos.
În primul rând, BCE a anunţat că îşi va menţine dobânda de politică monetară la 0,75%, cel mai mic nivel din istorie. BCE redusese dobânda până la acest nivel la începutul lunii iunie. Decizia fusese anticipată de majoritatea economiştilor, aşa că nu a produs o mare surpriză. Mult mai aşteptată a fost conferinţa preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Analiştii şi pieţele financiare se aşteptau ca acesta să anunţe noi măsuri anti-criză. Mai exact, să cumpere masiv obligaţiuni ale statelor în criză precum Italia şi Spania.
Săptămâna trecută, Mario Draghi anunţase că “este gata să facă tot ce este necesar pentru a salva moneda euro”, în contextul unei noi agravări a crizei. Eurozona se confruntă cu o creştere vertiginoasă a costurilor de împrumut pentru Spania şi Italia şi reapariţia zvonurilor legate de ieşirea Greciei din zona euro. Promisiunea lui Draghi a fost susţinută de cancelarul german Angela Merkel, de preşedintele francez Francois Hollande şi apoi şi de premierul italian Mario Monti, lăsând să se întrevadă o acţiune concertată.
Efectul imediat a fost o stagnare timp de câteva zile a randamentelor Italiei şi Spaniei, dar şi o creştere a burselor. Apoi, entuziasmul s-a temperat. Economiştii şi investitorii aşteptau o intervenţie a BCE pe pieţele secundare de obligaţiuni, unde sunt tranzacţionate obligaţiunile deja emise, pentru a răscumpăra în acest fel părţi mari din datoria spaniolă şi italiană. Banca Centrală a Germaniei şi-a afirmat public opoziţia faţă de această măsură.
Ce a anunţat însă şeful BCE nu a fost pe potriva aşteptărilor. Preşedintele BCE a a
