Caravanele de sănătate din zonele rurale defavorizate oferă bucurii nu doar beneficiarilor, ci şi celor care vin să-i îngrijească. Impresii de la cea mai recentă ediţie a programului mediciniştilor bucureşteni, în articolul semnat de drele Ana-Maria Marcu şi Sorina Vasile, la rubrica Student la medicină.

Ce poţi învăţa de la copiii cu care soarta nu a fost darnică.

Am ajuns acolo către seară. Căldura se mai domolise, dar pe uliţă era încă pustiu. Ne-am oprit în faţa unei case a cărei curte era plină copii – un domn binevoitor a construit-o pentru cei săraci în memoria soţiei sale. În mijlocul celor mici era părintele Tănase, care veghea la păstrarea liniştii. Părea rupt din cărţile de poveşti despre vieţile sfinţilor pe care le citeam la ora de religie. Părintele are grijă de toţi cei de aici. E începutul lunii iulie şi suntem în Valea Plopului, un sat din judeţul Prahova, aproape de Vălenii de Munte. În total doisprezece studenţi la medicină din anii mari şi zece medici rezidenţi şi specialişti au venit aici să-i consulte pe copiii orfani care acum se joacă în curte. Este cea mai nouă ediţie a proiectului studenţilor de la medicină – Împreună pentru Sănătatea Rurală – care îşi propune să ofere servicii de sănătate pentru cei din zonele defavorizate şi să atragă atenţia opiniei publice asupra problemelor cu care aceştia se confruntă. În luna iunie, proiectul celor de la medicină a câştigat premiul al doilea la Gala Societăţii Civile, categoria Sănătate.

Poveşti care-ţi lasă amărăciune în suflet

Avem stetoscoape şi animăluţe de pluş colorate şi trebuie să vedem peste 200 de copii. Poveştile pe care ţi le spun cei de aici îţi lasă amărăciune în suflet. La vârstele lor fragede, au trecut prin mai multe încercări decât mulţi adulţi. Andreea, fata de 15 ani care ne-a aranjat cu multă grijă locul de cazare,