La trei luni de la rocada dintre opoziţie şi putere, coaliţia de guvernare nu se poate lăuda cu nimic. Nici n-ar avea nevoie, totul se rezolvă din condei, cu o lege sau o ordonanţă.

Referendumul de duminică s-a desfăşurat în condiţiile unanim acceptate de părţile "combatante". Până duminică, USL s-a supus acestor reguli consfinţite de Curtea Constituţională, dar s-a răzgândit după aflarea rezultatelor: după ce au extins programul de vot 12 la 16 ore, liderii Uniunii au poruncit Curţii să ia în considerare rezultatele recensământului de anul trecut, pentru ca efectivul cu drept de vot să scadă suficient de mult, încât prezenţa la referendum să urce subit peste 50%, iar chestionarea populară să fie astfel validată. Deşi s-au bătut apoi cu palma peste gură, s-a dovedit că n-au învăţat nimic, continuând să-i desconsidere pe români, minţindu-i fără jenă pe faţă.

Să recapitulăm. Lansată la începutul lunii trecute, "lovitura de stat" a reuşit să parcurgă îngrijorător de "bine" câteva etape. La final, însă, socoteala USL nu s-a potrivit cu cea de la Biroul Electoral Central. De fapt, semnalul venise mult mai devreme, când Curtea Constituţională a decis că pentru validarea deciziei de suspendare a preşedintelui va fi nevoie de jumătate din numărul total al electorilor. Degeaba s-au răţoit Ponta, Iliescu şi ceilalţi la Institutul Naţional de Statistică şi la Curtea Constituţională, datele recensământului din octombrie 2011 tot în toamna anului viitor se vor termina de prelucrat, aşa cum era prevăzut, şi abia atunci vor deveni oficiale. Pentru comparaţie, prelucrarea datelor la precedentul recensământ, cel din martie 2002, pe cifrele căruia s-a bazat referendumul de duminică, a durat un an şi jumătate, până în iulie 2003. De atunci provine "bariera" celor 9,2 milioane de alegători necesari validării referendumului - e drept, ajustată superficial pe pa