Pentru prima dată din 1968 încoace, România se întoarce de la JO fără medalie la acest sport.
Ieşirea din scenă a dublului de aur Andrunache - Susanu a fost urmată ieri de „naufragiul" bărcii feminine de 8+1, scoasă în afara podiumului olimpic (locul patru), lucru care nu s-a mai întâmplat la ultimele opt ediţii ale Jocurilor. Devenise o obişnuinţă ca, la fiecare Olimpiadă, calculele la medalii ale României să înceapă cu canotajul. Tradiţia a început în 1972, la München, când Ştefan Tudor, Pestre Ceapura şi Ladislau Lovrenski au pus bazele unei colecţii impresionante de distincţii olimpice.
De-atunci, canotajul a adus acasă 37 de medalii (19 de aur, 10 de argint şi 8 de bronz), câştigându-şi renumele de „flotilă de aur" şi lansând la apă numeroşi campioni şi campioane, precum Elisabeta Lipă, Georgeta Damian, Doina Ignat, Constanţa Burcică, Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu. Din păcate, povestea s-a încheiat în 2012, după 44 de ani, canotajul românesc fiind nevoit s-o ia de la zero pentru a reveni în elita mondială.
La 8+1 ne-a depăşit şi echipajul Olandei
La Londra, prima dezamăgire a fost produsă de „mămicile Andrunache şi Susanu (locul cinci la două rame), eşec oarecum scontat având în vedere faptul că cele două sportive se află la apus de cariere. Dacă barca masculină de patru avea şanse minime la medalii (până la urmă, echipajul format din Cozmiuc, Palamariu, Pîrghie şi Curuea n-a prins nici măcar finala de şase), ultimele speranţe erau legate de "ambarcaţiunea amiral" a canotajului românesc, cea feminină de 8+1, medaliată la ultimele opt Olimpiade, începând cu 1980. Ieri, într-o cursă în care SUA şi Canada erau marile favorite la aur, fetele noastre ţinteau un bronz salvator, la concurenţă cu Olanda.
Batavele, care ne-au bătut şi în seria de recalificare, au fost şi de această dată mai puternice, terminând d