Se vehiculeaza cu multa patima in tara noastra, de la o vreme, sintagma "lovitura de stat", desi istoria a aratat ca numai timpul este in stare sa atribuie asemenea calificativ in viata unui popor.
Uneori chiar si istoria se abtine, daca ne gandim ca ghilotinarea regelui Ludovic al XVI-lea, sau impuscarea familiei imperiale ruse n-au fost catalogate ca lovituri de stat, ci infrumusetate cu termenul, aproape filosofic, de revolutie.
Se pare ca, totusi, noi nu ne ferim sa spunem lururilor pe nume, iar Istoria moderna a Romaniei consemneaza opt asemenea lovituri reusite (reusite nu inseamna neaparat benefice) si una esuata in derizoriu.
12 februarie 1866: detronarea lui A.I.Cuza
A fost ceea ce numim astazi un act terorist. O coalitie, formata din conservatori si liberali radicali, sprijinita si de armata, a patruns noaptea in dormitorul domnitorului, de unde l-au rapit si l-au constrans sa abdice.
Cuza fusese avertizat de serviciile sale de informatii, dar n-a luat masuri. Dupa unii, complotistii isi mascasera intentia, organizand acasa la unul din ei un chef de proportii, cu muzica si dans. Logica spune ca nu faci zaiafet, cand te pregatesti sa dai lovitura.
Dupa altii, domnitorul nu prea avea incredere in in serviciul sau de informatii, iar dupa alti autori se nimerise ca, in acea noapte, Cuza Voda sa aiba programata o aventura galanta, chiar in dormitorul sau, si nu-i venea sa renunte.
Se vede ca, si la noi, a fost valabila din totdeauna inteleapta zicala a francezului "cherchez la femme", atribuita lui Alexandre Dumas - tatal.
8 august 1870: lovitura nereusita a lui Candiano Popescu
Faptele sunt cunoscute: in acea zi, colonelul Candiano Popescu, intocmind documente false, a declarat detronarea domnitorului Carol I si demararea, la Ploiesti, a unui proces revolut