Fermierii mici, care exploatează câteva hectare de teren, sunt cei mai afectaţi de secetă pentru că nu deţin instalaţii de irigaţii sau suficiente fonduri pentru a-şi limita pierderile cu ajutorul îngrăşămintelor sau prin depozitare. Seceta care afectează de mai bine de două luni agricultura va muşca în acest an cel mai adânc din producţiile micilor fermieri.
Fermierii mici, care exploatează câteva hectare de teren, sunt cei mai afectaţi de secetă pentru că nu deţin instalaţii de irigaţii sau suficiente fonduri pentru a-şi limita pierderile cu ajutorul îngrăşămintelor sau prin depozitare. Seceta care afectează de mai bine de două luni agricultura va muşca în acest an cel mai adânc din producţiile micilor fermieri.
"Am zece hectare de teren, la grâu am făcut 1,5 tone/hectar (cu o treime sub media pe ţară - n.red.), mai puţin de jumătate faţă de anul trecut, iar la porumb în toamnă nu pot să estimez în acest moment nimic, pierderile vor fi foarte mari şi nici nu ştiu de unde o să am bani să încep la anul producţia", spune Petre C., un fermier din Belceşti, o localitate de lângă Târgu-Frumos, judeţul Băcău.
În Brăila, judeţ unde 20% din suprafeţele agricole sunt irigate, fermierul Cornel Ioniţă din localitatea Baldovineşti a scos la vânzare o fermă legumicolă de 7,7 hectare.
"Nu am scos la vânzare terenul neaparăt din cauza secetei, dar nu pot să neg că sunt afectat. Mai am zece hectare de legume în câmp iar producţia suferă din cauza secetei. Efectele sunt în principal la nivel de calitate pentru legume şi mai puţin la cantitate. Cel mai rău stau la roşii şi la fasole", spune Ioniţă, care precizează că s-a protejat de efectele secetei cu ajutorul unui sistem de irigaţii improvizat.
Segmentul fermierilor mici vulnerabilizează agricultura românească în faţa secetei având în vedere că aceşti producători nu
