În ultimii trei ani, medicamente în valoare de un miliard și jumătate de euro au luat calea străinătății. Vorbim de "export paralel", un fenomen în totalitate legal, care a debutat în 2009, odată cu decizia Guvernului de a pune cel mai mic preț din Europa la medicamentele din România, care a început deja să micșoreze stocurile famaciilor.
Singura instituție care poate ține "socoteala" exporturilor paralele de medicamente este Agenția Națională a Medicamentului (ANMDM), care precizează că acestea reprezintă libera circulatie a marfurilor in cadrul Uniunii Europene și se află sub incidența art. 28-30 din Tratatul CE.
Comertul intracomunitar cu medicamente pentru care s-a acordat deja autorizație de punere pe piata (APP) face obiectul recomandărilor Ghidului privind cadrul legal care reglementează importurile paralele de medicamente pentru care s-a acordat deja autorizație de punere pe piață.
"În consecință, pentru exportul paralel nu se solicită declarație de export. Aceasta este supusă avizării ANMDM numai cand medicamentele se trimit în țări terțe, în afara UE", spun oficialii ANMDM. Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Germania, Franţa sau Elveţia sunt doar câteva dintre pieţele pe care medicamentele se vând cu preţuri şi de trei ori mai mari decât în România.
Potrivit instituției, atunci cand un fabricant, distribuitor sau importator decide să exporte paralel el trebuie să solicite autorității competente de reglementare și control în domeniul medicamentului din statul membru respectiv o Autorizație de import paralel (AIP), iar la rândul său, autoritatea solicită informații privind APP autorității care a emis-o. Drept urmare, "singura masură a fenomenului de export paralel din România o reprezintă numărul solicitărilor de informații referitoare la APP emise în România de ANMDM din partea autorităților competente omoloage", spun
