Pentru că, în anii 1951-1952, a trimis scrisori la posturile de radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, basarabeanul Nicolae Rogojin a fost condamnat la 25 de ani de gulag.

Prevederile constituţionale ale URSS privind dreptul la libertatea de exprimare şi secretul corespondenţei erau doar declarative. De aceasta s-a convins basarabeanul Nicolae Rogojin, din Chişinău, care a încercat să valorifice acest drept. A fost identificat de poliţia secretă sovietică şi condamnat la ani grei de gulag.

„Succesele" de tot felul ale URSS după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial nicidecum nu se potriveau cu realităţile pe care le vedeau basarabenii. Mulţi şi-au adus aminte de viaţa de odinioară, alţii şi-au îndreptat privirile spre Apus. Este şi cazul lui Nicolae Rogojin, născut în 1921, la Chişinău. Aici termină patru clase, iar infirmitatea încheieturii şi a degetelor de la mâna stângă îl obligă să se orienteze spre muzică. Devenise un acordeonist virtuos. După 1944, a lucrat ceva timp la o casă de creaţie, a învăţat la Conservator, apoi s-a angajat la Filarmonică, după care a fost electric la un trust din Chişinău. Pentru a se întreţine, cânta deseori la petreceri şi în restaurante.

SETE DE INFORMAŢIE

Din anul 1950, când şi-a cumpărat un tranzistor, a început să aculte permament emisiunile posturilor de radio străine: Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, Radio Ankara, Radio Iugoslavia şi altele. În spatele oglinzii de la dulap a desenat un tabel, în care şi-a notat graficul emisiunilor, indicând, totodată, câte o literă din alfabetul chirilic în dreptul orei: „д(d)" însemna că emisiunea este transmisă dimineaţa, „с(s)" - seara şi „н(n)" - noaptea.

Nicolae Rogojin nu s-a limitat însă doar să ascultate emisiunile, el a decis să trimită şi scrisori pe adresa redacţiilor. A urmat sfatul producătorului Ion Popescu de la „Europa Liberă", care, la