România porneşte mâine, cu dosare şi genţi, în operaţiunea "Desant", pentru a-i da Uniunii Europene tocmai ce a zis că nu vrea: vorbe.

Ministrul de Externe, Andrei Marga, a fost cel care a deconspirat miercuri, ca răspuns la o întrebare adresată de gândul, acţiunea menită să reabiliteze imaginea externă a României post-referendum. "Să nu cumva să se creadă că desantul îl facem altfel decât cu braţele, genţile, argumentele şi cu hârtiile", a explicat ministrul, confirmând astfel temerile unei Europe care are podul plin de vorbele şi angajamentele românilor.

Concret, Marga, împreună cu secretarii de stat şi directorii de la MAE, vor începe un periplu prin capitalele europene, pentru a convinge continentul că în România nu s-a întâmplat altceva decât "o reconfigurare democratică a scenei politice".

Ceea ce România a uitat, intenţionat pare-se, este că nimeni nu vrea în acest moment vorbele noastre, chiar de-ar veni într-o formă filosofică.

Jose Manuel Barroso, Viviane Reding şi Bruxelles-ul în general nu mai vor altceva decât fapte din partea Bucureştiului. Ultima dovadă a lipsei de încredere în cuvântul românesc a venit în urmă cu două săptămâni, la prezentarea raportului pe Justiţie al României. Cu acea ocazie, preşedintele Comisiei Europene a declarat că a primit cele două scrisori ale lui Victor Ponta, că se bucură că premierul român a promis în scris, dar că, pe scurt, nu crede până nu vede.

Oricine urmăreşte cu atenţie declaraţiile care vin din Uniunea Europeană cu referire la situaţia din România nu poate să nu remarce că am devenit noua Grecie. Numai în cazul grecilor mai vezi Comisia respingând cu atât de multă vehemenţă promisiunile şi cerând întruna fapte, nu vorbe.

Prin circul din ultima vreme, mai mediatizat la nivel internaţional decât orice eveniment politic românesc din ultimul deceniu, ţara noastră a trezit toate spaim