- Social - nr. 149 / 2 August, 2012 De la izvoare si pana la varsare, raul Hartibaciul cutreiera, cale de aproape 100 de kilometri, luncile, campiile, dealurile si vaile unei mari parti din Podisul Transilvaniei, pentru ca el porneste la vale din apropierea satelor sibiene Retis, Bradeni si Teline si ajunge in vecinatatea localitatilor Mohu si Vestem. Aici este locul in care Hartibaciul isi desarta apele in raul de munte Cibin si unde, degraba, apare maretia Oltului, cu legendara sa trecatoareTurnu Rosu. Pitorescul traseu strabatut de valea Hartibaciului compune bogate vetre de vechi si frumoase datini din strabuni, intre care "Nunta taraneasca la romani”. Locul ales, recent, de cele mai vrednice gospodine fiind vatra satului Benesti si cea a orasului Agnita. Renuntand la sofisticatele mancaruri de restaurant, batranele taranci-bucatarese au decupat, din traditia nuntilor de altadata, doar un singur fragment: cel al framantarii fainii de grau si coacerii aluatului de paine, in amestec cu cartofi fierti, ca si a aluatului destinat coacerii lipiilor pe vatra incinsa a cuptorului din curtea coasei parintilor miresei. Si cum reteta a fost imprumutata de la sasoaicele satelor vaii Hartibaciului, delicioasei prajituri i se mai spune si "hencles”. Folosindu-se faina alba de grau, prajitura taraneasca este compusa dintr-un aluat fin si bine dospit, framantat cu lapte dulce, de preferinta de bivolita, in amestec cu multa smantana proaspata, cu oua batute, unt de casa topit, indulcit cu zahar si aromatizat in sucul si coaja razuita de lamaie. Asezat in tavi intinse sau direct pe vatra incinsa a cuptorului ars cu lemne, aluatul este uns, la scurta vreme dupa ce a fost introdus in cuptor, cu un amestec din oua proaspete, lapte, gris si miez de nuca prajita si putin indulcita. Operatiunea culinara se face dupa scoaterea painilor coapte, tavile cu aluatul de hencles fiind randuit