M-a distrat maxim faptul că tinerii cu studii universitare, din Brăila, au fost sfătuiţi cum să îşi găsească un loc de muncă. Ştiu, întregul proiect a fost derulat din bani europeni, deci el trebuia cumva bifat. Şi ştiţi cum e: se fac instruiri, se organizează seminarii, vorbesc mulţi specialişti în PR şi sunt chemaţi oaspeţi de seamă, care le explică tuturor cum trebuie să procedeze ca să îşi găsească un loc de muncă.

Ironia este că toţi oamenii ăştia implicaţi în proiectul amintit mai sus au de muncă. Căci să nu credeţi că vine cineva gratis ca să ţină o prelegere, mai ales când aude că e vorba de mulţi bani europeni, care trebuie cheltuiţi. Proiectul a avut trecere în rândul absolvenţilor de facultăţi, din Brăila, aproape 300 de oameni înscriindu-se la cursuri. La final, extrem de bine instruiţi, pe partea teoretică, desigur, doar şase tineri au plecat cu un loc de muncă acasă, adică nu au mai fost şomeri. Fix 2% din numărul participanţilor.

Problema este, cred eu, că degeaba îl înveţi pe un tânăr cu studii superioare cum să îşi găsească de muncă, atâta vreme cât nu sunt locuri de muncă. E ca şi cum l-ai învăţa pe un ciung cum să conducă un TIR. Da, din punct de vedere al teoriei, poate că va fi doxă, dar ce folos că nu îi va folosi la nimic? Sau, na, ca să dau un exemplu mai practic, e ca şi cum l-ai învăţa tehnicile Kamasutra pe un deţinut aflat în puşcărie, care ştie că se va elibera abia peste 10 ani, de pildă. Dacă el nu va avea femei împrejur decât peste 10 ani, mi se pare cumva că îl şi iei la mişto cu astfel de propuneri. Sau poate că la puşcărie îi va folosi, că e tătic în Kamasutra, dar ce te faci dacă se va întâmpla ca el să se afle cu spatele la partener/ă, ca să zic aşa?

M-a distrat maxim faptul că tinerii cu studii universitare, din Brăila, au fost sfătuiţi cum să îşi găsească un loc de muncă. Ştiu, întregul pro