Imediat dupa anuntarea rezultatelor finale ale referendumului, de nu cumva mai repede, s-a declansat razboiul legitimitatilor: a cui legitimitate e mai puternica, a CCR sau a referendumului castigat/pierdut cu procente disproportionate, dar fara cvorum dupa vechile calcule ale MAI?
Din definitia "legitimitatii" intereseaza in discutia de fata doar doua aspecte:
1. Ceea ce e intemeiat pe lege, care se justifica prin lege;
2. Starea de legitima aparare, situatie in care cineva comite un act de violenta pedepsit de lege, dar justificat ca un act de aparare impotriva unei agresiuni imediate si injuste.
Intre lege si legitimitate
Este vorba despre situatia celor 7,4 milioane de cetateni care au votat pentru demiterea presedintelui si care se vor simti frustrati ca recastigarea mandatului s-a decis "la masa verde", recte prin decizia CCR, impotriva votului lor perfect legal si democratic.
Sa comparam: Traian Basescu asteapta decizia CCR de relegitimare ca presedinte, chiar daca o majoritate zdrobitoare a votat impotriva-i. Insa nerespectarea vointei referendare majoritare de a-l demite pe presedinte se numeste pur si simplu dictatura (a unei persoane sau a unei minoritati asupra majoritatii). De care am abia am scapat, cu peste o mie de victime.
Dreptul fortei si forta dreptului
La randul ei, majoritatea votantilor care a spus "da" la referendum se va considera legitima sa actioneze in forta pentru recastigarea unui drept constitutional anulat, acela de a se tine cont de puterea lucrului votat. In aceste conditii, CCR va incerca, dupa cum au anticipat analistii, sa intareasca prin propria decizie legitimitatea presedintelui suspendat.
De fapt, cu scopul de a restabili vechiul statu quo al puterilor in stat, va pune umarul la intarirea doar a celei prezidentiale. Numai ca ace
