Şefii direcţiilor agricole judeţene din 12 judeţe ale ţării sunt puşi de MADR să facă un recensământ al suprafeţelor calamitate. Însă nici n-apucă să redacteze notele către minister, că cifrele se schimbă de la o zi la alta. În creştere.
Zonele cele mai puternic afectate de arşiţă se regăsesc în est (Vaslui, Brăila, Vrancea), în sud şi sud-estul ţării (Dolj, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa), dar şi în Ardeal(Cluj, Alba, Sălaj, Mureş sau Covasna), acestea fiind judeţele unde culturile au fost compromise în proporţie de 20% până la 100%.
Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat pentru RL că în clipa de faţă România se confruntă cu o situaţie fără precedent, în care au fost trei săptămâni fără ploaie în cursul lunii iulie. Deşi ministerul comandă săptămânal situaţii ale stării de fapt de la nivel judeţean, în realitate nu există nici un fel de cuantificare exactă a daunelor: "Până după momentul recoltei nu vom putea şti exact care sunt pagubele secetei. Asta pentru că ceea ce se întâmplă în prezent sunt doar estimări, pe baza declaraţiilor fermierilor păgubiţi, care merg la primării şi-şi declară recoltele calamitate. În toamnă vom şti exact dimensiunea acestei drame".
Secretarul de stat Botănoiu spune însă că mare parte din pierderile fermierilor vor fi compensate de guvern, care deja a anunţat forurile UE de intenţia de a emite o hotărâre de guvern care să acopere 80% din pagubele provocate de secetă şi caniculă. Botănoiu a mai precizat că ministerul încearcă să facă plăţile până pe 15 octombrie, pentru ca fermierii să aibă bani pentru înfiinţarea culturilor de toamnă. Secretarul de stat a mai precizat că tot ca o măsură de ajutor se va stabili prin hotărâre de guvern inclusiv dreptul de a recupera de la stat TVA pentru sumele investite în culturile calamitate.
Judeţul Iaşi e
