Ideea creării arhivei a fost lansată în anul 1920, de către Ovidiu Densuşianu

Ideea unui proiect de cercetare cu tema „Enciclopedia culturii tradiţionale româneşti" - spune actualul director al Arhivei de Folclor din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ion Cuceu - a fost lansată într-o sesiune publică a Academiei Române din 27 mai 1920, de Ovidiu Densuşianu, care, într-o expunere polemică, a afirmat: „Călcăm în picioare orice convenţii şi reguli", supunând unei critici severe tot ceea ce se făcuse până atunci în materie de cunoaştere a culturii tradiţionale, schiţând însă un program de „explorare" pe această temă.

El critica cu asprime colecţia academică a lui Ion Bianu, intitulată „Din viaţa poporului român".

Ca apoi, în primăvara lui 1920, Dimitrie Gusti să lanseze o seamă de sugestii cu o mare deschidere spre viitor, prin conţinutul lor, propunând misiuni speciale de investigaţii pe teme selectate de specialişti bine pregătiţi pentru asemenea studii, cu rezultate şi pentru dialectologie, nu numai pentru folcloristică, dar şi un corpus al materialelor etnografice şi folclorice din periodice, monografii zonale şi microzonale şi, desigur, o Arhivă de Folclor pe lângă Academia Română. O arhivă institut, care să preia şi realizarea unei enciclopedii, precum şi a atlasului de profil.

Memoriile lui Muşlea

Astfel că, în 1930, în urma memoriilor înaintate de Ion Muşlea - prin Sextil Puşcariu - s-a înfiinţat Arhiva de Folclor a Academiei Române, el devenind directorul institutului clujean, urmând să contribuie şi la realizarea altor două proiecte mari filologice: „Dicţionarul limbii române" şi „Atlasul Lingvistic Românesc".

A urmat apoi lansarea de chestionare, care facilitau dascălilor din satele româneşti adunarea de tradiţii, obiceiuri de botez, de nuntă, de înmormântare, zicători, hore, port etc. S-a ajuns, astfel, la formarea unor colecţi