În 2007, în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a demarat proiectul "Experienţe carcerale în România comunistă", care şi-a propus: realizarea de interviuri cu foşti deţinuţi politici; publicarea unor volume de mărturii în care să fie prezentate abuzurile, torturile şi tratamentele inumane aplicate "duşmanilor politici şi de clasă" în timpul perioadei 1945-1989; constituirea unei arhive audio-video cu materiale ce pot fi utilizate în cadrul viitoarelor muzee care vor fi înfiinţate de IICCMER; realizarea de studii şi articole ştiinţifice, precum şi de materiale necesare în procesul didactic.
În cadrul proiectului al cărui rezultat este şi volumul de faţă au fost realizate peste 190 de interviuri, în toate judeţele ţării şi în Bucureşti. Tema generală este viaţa din detenţie, dar în cele mai multe dintre cazuri relatările celor intervievaţi vizează şi viaţa de după eliberare. De altfel, pentru majoritatea celor intervievaţi, eliberarea din temniţele comuniste a însemnat, în fapt, un "transfer" dintr-o închisoare mai mică într-o închisoare mai mare, reprezentată de România comunistă. Elementul de noutate pe care îl propune proiectul de faţă este dat de faptul că marea majoritate a celor intervievaţi nu şi-a mai prezentat niciodată experienţele de detenţie (prin memorii, interviuri etc.).
Volumul de faţă, al şaselea şi ultimul din serie, conţine un număr de 11 interviuri realizate în Bucureşti. Martorii au făcut eforturi deosebite pentru a rememora unele momente tragice din trecutul lor, care sunt în fapt fărâme de istorie, părţi minuscule ale unei istorii naţionale abrutizate. În ultimă instanţă, este şi o datorie morală a celor care au supravieţuit de a povesti ce s-a întâmplat, o datorie faţă de aceia dintre ei care nu au mai scăpat din iadul închisorilor comuniste sau care nu mai sunt în viaţă a
