Prinse în lupta politică dusă fără nici o limită, datele privind numărul total al cetăţenilor români cu drept de vot au fost transformate de joi într-o nebuloasă. Referendumul din 29 iulie a fost organizat pe baza informaţiilor oficiale transmise de MAI, potrivit cărora 18.292.514 de români figurau pe listele electorale permanente.

Acum, însă, USL încearcă să acrediteze ideea că numărul ar fi mult mai mic, mizând că dacă Curtea Constituţională va şi accepta această modificare în jos a cifrelor ar reieşi o prezenţă la vot suficientă pentru asigurarea cvorumului şi, deci, pentru validarea referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu.

Doar că argumentele folosite de USL sunt contrazise de datele oficiale în baza cărora au fost organizate algerile locale din 10 iunie, date care indicau un număr de persoane cu drept de vot de peste 18,3 milioane. Atenţie, asta se întâmpla cu mai puţin de două lu8ni înaintea referendumului pentru demiterea preşedintelui.

Dar spre deosebire de referendum, la alegerile locale au dreptul să se prezinte la urne numai cetăţenii cu domiciliul în România, deci un număr invariabil mai mic.

Totuşi, ţinând cont de cât de mulţi români se află în afara ţării, la cei 18,3 milioane înscrişi pe listele pentru localele din acest an ar mai trebui adăugate alte câteva sute de mii de nume şi este posibil ca, de fapt, datele corecte să ducă spre 19 milioane alegători care la referendum ar fi putut avea drept de vot.

Cum între timp România nu a trecut printr-un război sau un cataclism care să secere câteva milioane bune din populaţie, este greu de crezut că numărul cetăţenilor care ar trebui să figureze pe listele electorale permanente s-ar fi redus în marjele pe care le aduc în discuţie liderii USL.

Prinse în lupta politică dusă fără nici o limită, datele privind numărul total al cetăţenilor români cu drept de vot au