- Comentariu - nr. 151 / 4 August, 2012 "Seceta a ucis orice boare de vant./ Soarele s-a topit si a curs pe pamant./ A ramas cerul fierbinte si gol./ Ciuturile scot din fantana namol.” Sunt primele versuri din poezia lui Nicolae Labis – "Moartea caprioarei” –, despre cumplita seceta din Moldova anului 1946. Desigur, cei care, pe baza unui contract, ar trebui sa dea apa necesara salvarii gradinilor oamenilor, situate pe str. Dealul Viilor 1 Mai, habar n-au de versurile lui Labis. Si chiar de-ar avea, oare le pasa lor de ceva?! Nu! Zile in sir, proprietarii gradinilor de acolo, sub aceasta arsita care parjoleste totul, stau si pandesc, langa robinete, momentul in care, in sfarsit, mai-marii mahari nepasatori se vor indura sa aiba ei chef sa dea apa atat de necesara, salvatoare pentru munca lor, a celor vazand cum le mor gradinile, cu putinul pe care-l mai au ei pe acolo, truda mainilor lor uscandu-se sub ochii lor. Nimanui nu-i pasa, desi s-a mai scris, nu o data, iar oamenii, nemultumiti, au facut demersurile necesare. Ce fac mai-marii peste robinet este o clara bataie de joc. Zau ca oamenii aceia, majoritatea pensionari saraci, nu merita astfel de tratament sfidator! Mai ales ca platesc apa aceea industriala la un pret de doua-trei ori mai mare decat apa potabila din TarguMures! Probabil, in bataia lor de joc, dusa pana la capat, cineva, iritat de protestele nemultumitilor, zicea ca "glasul magarului nu ajunge la cer!”. Oare asta sa creada romanul obidit, insultat si umilit? Nu are el de purtat atatea angarale? Nu-i el destul de necajit? Asta ii mai lipseste? Nu-i destul ca sunt pradati de hotii mereu facuti scapati de justitia "induratoare”? Sa fie si tinta acestei batjocuri? Sfidare? Umilire? Bataie de joc? Sau toate la un loc? LAZAR LADARIU - Comentariu - nr. 151 / 4 August, 2012 "Seceta a ucis orice boare de vant./ Soarele s-a topit si a curs pe pamant./ A rama