Peste 10.000 de români locuiesc în clădiri părăsite, scări de bloc, parcuri şi în gară. Mamele şi copiii rămaşi pe drumuri primesc adăpost în centrele înfiinţate de un englez
Bucureştiul are cei mai mulţi oameni ai străii, iar o parte din cazurile disperate, al celor fără casă şi fără venituri, ajung în cele două adăposturi ale Fundaţiei Casa Ioana din Capitală. Organizaţia cazează în special mame cu copii, pentru că micuţii sunt cei mai predispuşi pericolelor, fiind uşor de răpit. Ian Tilling, un fost detectiv, este cel care a adunat bani, numai din surse private, pentru înfiinţarea adăpostului. "Traiul în stradă este dur. Este uşor să faci dispărut un om al străzii. Noi le oferim sprijin".
Angajaţii fundaţiei întâlnesc zilnic cazuri care de care mai şocante. "Am avut persoane care au locuit chiar într- o maşină înainte să ajungă la noi. Acum trei ani, o femeie care dormea pe străzi ne povesta cum se lega cu o funie de copii pentru că ştia că au loc răpiri", ne explică Andreea Gheorghe, coordonator al fundaţiei.
La 40 de ani, Florentina Dumitru se poate lăuda cu statului de "fost om al străzii". A fost dată afară din casă de concubin. "Am pierdut casa şi tot ce aveam în luna octombrie 2011. Am ajuns să locuiesc în Parcul Morarilor pe o bancă. Stăteam la început într-un cort, apoi mi l-au luat gardienii. Stăteam printre câini, ei mă protejau noaptea de pericole. Mâncarea o aveam ca pomană", povesteşte Florentina, cazată în adăpostul de pe Şoseaua Olteniţei al Fundaţiei Ioana.
Şi Mariana Iulia Coman, 47 de ani, a trăit o bună perioadă pe drumuri. "Am stat prin Gara de Nord, pe peron, uneori eram alungate de gardieni", îşi aminteşte aceasta. Camelia Dumitru a locuit şi ea sub cerul liber cu cei doi copii ai săi de 9 şi 12 ani. "Pe stradă sunt multe pericole, mai ales pentru copii îmi era frică să mă trezesc fără ei", spune bucureşteanca.
300 d
