- Istoric - nr. 151 / 4 August, 2012 (n.1558, Dragoesti-Valcea – m. 9 august 1601, Turda-Campia Turzii) Un posibil raspuns la o intrebare veche de 411 ani. Era in noaptea de sambata spre duminica, 9 august, a anului 1601. Ostirea romana isi avea tabara instalata pe campia din apropiere de TurdaCampia Turzii, iar cortul domnitorului Mihai Viteazul se afla in mijlocul ei. Imparatul de atunci al Imperiului Habsburgic, de care apartinea si Transilvania, era Rudolf al II-lea, avandu-si resedinta la Praga. Voievodul Mihai "guverna” o mare parte din tinuturile Transilvaniei, impreuna cu trimisul imparatului, nimeni altul de cat generalul Giorgio Basta, italian de origine albaneza, vestit pentru firea lui ingamfata si pentru cruzimea faptelor sale. Curand, dupa legendara batalie de pe campia Selimbarului sibian, din toamna anului 1559, castigata de ostirea lui Mihai impotriva trupelor principilor si grofilor maghiari condusi de cardinalul Andrei Bathory, cei doi se vor afla, in repetate randuri, in diverse conflicte, intre care si cel orgolios, al lui Basta, de a detine puterea absoluta asupra intregului Ardeal. Urmeaza batalia de la Miraslau-Aiud, din septembrie 1600, castigata de nobilimea maghiara razvratita, iar apoi cea victorioasa de la Guruslau-Zalau, din 3 august 1601, dupa care principele Sigismund Bathory este alungat de la conducerea Transilvaniei. Cu sau fara stirea imparatului, Basta unelteste uciderea voievodului roman. Asa reiese atat din romanul "Sarkanyfog” ("Dinte de zmeu”), al istoricului Passuth Laszlo, cat si din unele scrieri ale maghiarului Szamokozi (1565-1625), acesta din urma bazandu-si argumentele pe spusele unor martori oculari. Astfel de date si fapte importante, referitoare la aceste episoade, gasim si in lucrarea "Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi”, semnata de academicenii Constantin si Dinu Giurescu, tata si fiu. In a