Una dintre cele mai îndrăzneţe misiuni spaţiale de până acum va ţine milioane de oameni cu sufletul la gură: luni dimineaţă, la ora 8.31 (5.31 GMT), încă un vehicul robotizat de explorare, pe scurt, un rover, poreclit Curiosity, va atinge solul planetei Marte.
Laboratorul Ştiinţific Marţian (Mars Science Laboratory - MSL) este denumirea oficială a misiunii NASA care are ca scop cercetarea Planetei Roşii în căutarea semnelor de viaţă cu ajutorul roverului Curiosity. Prima etapă a misiunii a început acum mai bine de opt luni, la 26 noiembrie 2011, când modulul marţian a fost lansat de la Cape Canaveral cu ajutorul unei rachete Atlas V 541. Această fază se va sfârşi luni dimineaţă, când, la capătul unui drum de peste 560 milioane de kilometri, modulul spaţial va începe a doua etapă, cea de intrare în atmosferă.
Dacă totul decurge cum a fost planificat, roverul Curiosity va fi depus pe solul marţian la capătul etapei de intrare în atmosferă care cuprinde o serie de manevre extrem de complexe şi riscante, inclusiv utilizarea unei "macarale aeriene" ("sky crane"). A doua fază e mult mai scurtă decât etapa călătoriei Pământ-Marte, care a durat aproape 254 de zile. Etapa durează mai puţin de 7 minute, pe care specialiştii de la NASA le-au poreclit deja "cele 7 minute de groază", din cauză că operaţiunea este extrem de delicată, mai ales în ceea ce priveşte utilizarea "macaralei aeriene".
"Macaraua aeriană", o tehnologie revoluţionară
În prima parte a etapei de asolizare, modulul se desprinde etajul de propulsie şi porneşte ca o ghiulea spre suprafaţa planetei. Acceleraţia ajunge până la 15G, apoi, din cauză frecării cu straturile atmosferice, viteza va scădea de la 5,8 km/s la 470 m/s (2 Mach), în timp ce temperatura scutului va urca până la 2090 ºC.
De aici, începe a doua parte a asolizării: încetinit la la 470 m/s, modulul va renunţa la
