NASA aşteaptă cu nerăbdare momentul în care robotul Curiosity va păşi pe planeta roşie, întrucât acesta ar putea da răspunsuri întrebării „există sau nu viaţă pe Marte”.

După ce va ateriza pe Marte, robotul american Curiosity va realiza, timp de doi ani, o serie de experimente ştiinţifice fără precedent, al cărei obiectiv principal este acela de a căuta eventualele urme ale unei vieţi microbiene din trecutul planetei Marte. Directorul adjunct pentru misiuni ştiinţifice al NAS Johnn Grunsfeld a anunţat, potrivit mediafax, că până la colectarea datelor Curiosity trebuie să depăşească misiunea grea de coborâre pe suprafaţa marţiană,

Grunsfeld a menţionat că pentru Curiosity „”Coborârea pe Marte este cea mai dificilă misiune întreprinsă de NASA din întreaga ei istorie de explorare planetară robotizată” Pentru a reuşi o coborâre precisă în interiorul craterului, vehiculul care transportă roverul Curiosity va pluti ca un planor în atmosfera înaltă marţiană, în loc să plonjeze spre sol. Curiosity, spre deosebire de sondele spaţiale precedente, este prea greu pentru ca impactul cu solul să poată fi amortizat cu ajutorul unor saci cu aer.

Inginerii de la NASA şi de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena au conceput un fel de “macara” echipată cu rachete cu propulsie inversată care vor porni în ultimele secunde ale coborârii, cu scopul de a depune cu delicateţe pe suprafaţa marţiană uriaşul rover de mărimea unei maşini. Înainte de aceste ultime momente ale coborârii, frânat de o paraşută uriaşă, vehiculul spaţial va trece printr-o perioadă de şapte minute critice, în timpul cărora viteza lui va trece de la 21.243 de kilometri/oră la 2,74 kilometri/oră. După ce robotul Curiosity va ajunge pe Marte, oamenii de ştiinţă vor fi nevoiţi să aştepte 14 minute pentru a avea confirmarea, acesta fiind intervalul de timp necesar pentru ca semnalul să ajungă pe