Cât a fost la Cotroceni, în urma unui vot îndoielnic, niciodată destul pentru a alege cinstit un preşedinte, Traian Băsescu a avut o singură preocupare majoră. Să construiască, pentru sine, un stat militarizat. Aflu, în aceste zile, că persoane importante, de la guvernatorul BNR până la ziarişti cu vizibilitate, de la şefi zonali, până la politicieni cu sensibilităţi băsiste, au fost unşi colonei. Coloneii, unii dintre ei cum ar fi doamna Kovesi, absenţi la exerciţiul militar cu puşca şi masca de gaze pe figură, au drept numitor comun al îndemânărilor războinice apartenenţa la PDL. O armată de partid carevasăzică. Unii au fost rechiziţionaţi pedelişti fără să-şi dea seama, în urma unor îndoiri de spinare. Ceea ce nu observă presa este câţi generali a făcut Traian Băsescu în aceşti ani. Şi a făcut mulţi, muuuulţi generali?! Verificaţi, dacă aveţi surse, mai sus de colonei! Acolo vor fi mari şi nedumeritoare surprize. M-am întâlnit de curând cu un fost coleg de şcoală. Ştii, mi-a spus el, că sunt general. Ce dracu ai făcut, zic, nu e război şi parcă ieşiseşi la pensie. Da, zice, sunt general în rezervă, dar la nevoie... Colegul meu, ca şi alţii, a fost recrutat, de prin penultima clasă de liceu, pentru nişte şcoli cu regim special de care se vorbea în şoaptă. Unul dintre ei a lucrat cu Băsescu în străinătate, în perioada Anvers. Altul s-a dizolvat prin America Latină, cu misiuni speciale. Băieţi de care mă leagă anii adolescenţei. Unul dintre ei mi-a răspuns, întrebându-l eu, fiindcă tot a fost, şi după Revoluţie, un apropiat al marinarului, dacă vaporeanul ia şpagă. Dacă ia? – a râs el. Păi Băsescu are o vorbă: Mie ce-mi iese la chestia asta?

Colegii mei sunt poate generali prin merit, chiar dacă n-au făcut războaie. De ce a uns însă atâţia chestori Băsescu? Vezi, îl ameninţa pe unul de la evidenţa populaţiei, că eu te-am făcut chestor. Dacă nu eşti cuminte,