Liderii USL încearcă să reducă numărul persoanelor care au dreptul să fie pe listele electorale permanente, în aşa fel încât să atingă cvorumul de prezenţă necesar validării referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Strategia USL este să îi scoată de pe listele electorale permanente pe toţi românii plecaţi în străinătate. Numărul acestora, alături de cel al persoanelor decedate care se află pe listele electorale, s-ar ridica, după calculele USL, la aproximativ 2 milioane de persoane.

"Listele electorale permanente şi cele speciale sunt lucruri total diferite. Din 2004, de când Evidenţa Informatizată a trecut la autorităţile locale administraţia a rămas în urmă. Sigur că nu sunt 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot. În realitate nu suntem 18,2 milioane, dar administraţia noastră nu a ţinut pasul cu aceste schimbări. Sunt foarte multe lucruri de făcut, nu doar pentru cei care s-au mutat definitiv în străinătate şi nu s-au făcut procedurile de rigoare", a declarat premierul Victor Ponta la un post de televiziune.

Cele două categorii de "stranieri" Românii plecaţi în străinătate se împart în două categorii, din punct de vedere administrativ: cei cu domiciliul sau reşedinţa declarate în străinătate şi cei plecaţi fără forme legale, cu domiciliul rămas în acte în România. Prima categorie însumează aproape 500.000 de români, conform premierului Victor Ponta. Ministrul demisionar al Administraţiei, liberalul Victor Paul Dobre, a explicat pentru gândul că aceştia, aproape în întregime, nu se mai află pe listele electorale permanente încă dinaintea referendumului din 29 iulie, astfel că nu ar conta în socotelile USL pentru reducerea masei de electori. Curtea Constituţională a decis că această categorie de români plecaţi din ţară nu au ce căuta pe listele electorale permanente, ei votând pe listele suplimentare din ţările unde domiciliază. Cea