motto: "Începutul este culoarea cu care însemnăm poteca timpului ce vine".
Perioada interbelică a Băilor MAMAIA a fost precum timpul bobului de nisip aflat în scoica care după o vreme va face să se ivească perla.
Putem să denumim prima parte a perioadei interbelice ca fiind "vremea Băilor fără de hoteluri". Mamaia după cum am văzut a apărut ca voinţă şi faptă a lui Ion Bănescu în anul 1906. Se ridicase sub forma unei halte şi a unui stabiliment de cabine undeva la nord de oraş la mai mult de o oră de mers cu trenul sau birja.
Cât timp se punea problema funcţionării băilor în Constanţa, cazarea turiştilor sosiţi pentru sezonul de băi nu era o dificultate. Existau suficiente hoteluri pentru toate buzunarele. Poate că situaţia ar fi cunoscut o devenire firească spre o extindere echilibrată din toate punctele de vedere ale facilităţilor de băi dacă România alături de celelalte state ale lumii nu ar fi trecut prin şuvoiul Primului Război Mondial.
O întâmplare deloc fericită a fost şi aceea că la începutul anilor 1920 pavilionul Băilor Mamaia a căzut pradă unui incendiu care a mistuit clădirea centrală şi o bună parte a aripilor laterale unde funcţionau cabinele de plajă.
Mamachioi (Mamai Kyoi (tr) = Mamaia Sat)
Spre a relua cursul istorisirii anterioare revenim la părerea calificată a istoricilor şi aflăm că numele de "Mamaia" este pentru prima dată consemnat de către Alexandre de Launay care în drumul său spre Constantinopol a traversat Dobrogea în anul 1799 .El scrie despre localitatea "Mammay" denumită astfel conform unei harţi ruseşti din1855. Numele turcesc al localităţii era "Mamakioi" ceea ce însemna Mamai Sat (Mamay Kyoi).
Conform lui Nicolae Iorga la Conferinţa "Politica Mării Negre" publicată în „Neamul Românesc" numele de Mamaia este de origine tătară şi vine de la Hanul Crimeii Mamai, conducătorul H
