Problemele din zona euro au atras atentia asupra tarilor din sudul Europei. Insa criza financiara este de asemenea o ingrijorare si pentru statele din Est, potrivit unui articol publicat in editia electronica a cotidianului britanic The Guardian, care analizeaza erodarea democratiei si a economiei din statele situate in estul UE, precum Romania si Ungaria.

Cum arata criza zonei euro din perspectiva Europei de Est? Raspunsul scurt : "Nu bine". Legile din Ungaria si decretele din Romania au atras recent mania Bruxelles-ului. Multi comentatori au asociat acest lucru cu efectele politice ale recesiunii: confruntate cu neincredere populara, cu populism in crestere si o lupta politica acuta, aceste guverne au cautat sa se consolideze in moduri pe care Bruxelles-ul le considera neliberale sau nedemocratice.

Insa aceasta interpretare neglijeaza un efect important al crizei din zona euro: o schimbare a stimulentelor sub care aceste guverne opereaza.

Este binecunoscut faptul ca aceasta criza economica afecteaza direct supravietuirea Uniunii Europene si acest lucru poate fi depasit doar prin a pune in comun si mai multa suveranitate, spre o forma de uniune politica.

Este clar ca nu toate statele membre ale UE ar trebui sa faca parte dintr-o astfel de uniune politica. Alternativa este dureroasa: fie destramarea UE, fie o UE cu doua-paliere. Centrul - probabil zona euro actuala - va ramane deschis la aderarea altora - insa transformarea de la o uniune de 27 la una de 17+10 va altera politica sa, pentru ca unii dintre cei care vor ramane in afara centrului vor pierde influenta si statut.

Problema nu este limitata doar la Ungaria si Romania, iar un raport recent mentioneaza ca "stagnarea si regresul sunt evidente in indicatorii cheie de guvernare in noile state membre ale UE si in tarile din Balcani"; acest fenomen este observat chia