Cateva mii de ieseni traiesc din plin drama neadaptarii la capitalism. Mare parte din anii de dupa 89 si i-au petrecut ca someri, iar sansele de a-i mai angaja cineva sunt nule. In statisticile oficiale nu apar in mod distinct, iar recunoasterea existentei lor a fost impusa tot de institutiile Uniunii Europene. Fara speranta Datele statistice referitoare la rata somajului ascund in spatele lor drama unor oameni care nu au reusit sa se adapteze la schimbarile sociale din ultimii 22 de ani. Ei fac parte din somajul rezidual, sunt persoane care nici macar nu mai pot spera ca isi vor mai gasi un loc de munca. ”In general, sunt oameni de la tara, cu varsta de peste 55 de ani si fara studii”, explica Gabriela Vasilache, directorul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Iasi. Numarul acestora nu se cunoaste la nivel oficial, pentru ca nicio institutie a statului nu i-a avut in vedere cu precadere. ”Fiind someri neindemnizati, ei trebuie sa depuna la fiecare 6 luni o cerere pentru a intra in baza noastra de date. La varste de peste 55 de ani, devin pesimisti si nu mai depun cererea”, adauga Vasilache. Trimisi la scoala Cu toate acestea, cateva sute de ieseni din categoria somajului rezidual se afla inca in statisticile AJOFM. ”Sunt conditionati ca beneficiari ai venitului minim garantat sa faca dovada ca se afla in cautarea unui loc de munca. De aceea apar in evidentele noastre”, spune directorul AJOFM. Chiar daca apar scriptic ca fiind someri neindemnizati, adica persoane aflate in cautarea unui loc de munca, acestia nu sunt apelati decat pentru munci ocazionale. Mai mult, somerii de acest tip nu au acces nici macar la cursurile de calificare sau formare profesionala. ”Multi dintre ei nu au nici macar scoala primara, or trebuie macar 8 clase absolvite. Ar trebui sa-si completeze studiile mai intai, dar pentru persoane de 50-60 de ani acest lucru e im