Cu cinci ani în urmă, în această perioadă, liderii lumii au realizat că economiile sunt ameninţate de o criză a creditului, iar şefii băncilor centrale s-au speriat atât de tare de refuzul băncilor de a se împrumuta una de la cealaltă, încât au apelat la măsuri costisitoare de urgenţă.
Pe 9 august BCE şi Fed au injectat 90 de miliarde de dolari pe pieţele financiare. De atunci, în Europa trei economii mai mici au ajuns în pragul falimentului, iar acum Spania, a patra economie ca mărime din zona euro, contemplă ideea unui bailout internaţional. Cât despre SUA, această ţară pare că se îndepărtează uşor de zona de pericol, dar este în continuare vulnerabilă la criză.
Pentru BCE intervenţia de pe 9 august 2007 a fost prima de după atacurile teroriste de pe 9 septembrie 2001, scrie The Guardian. Banca a caracterizat acest pas ca "o ajustare fină", dar investitorii ştiau că situaţia este mai gravă decât lăsa să înţeleagă BCE. Indicele FTSE, al bursei de la Londra, a scăzut cu 121 de puncte în acea zi, iar Dow Jones, indicator al bursei de pe Wall Street, a pierdut 387 de puncte din valoare.
O furtună care a zguduit două fonduri franceze de investiţii expuse la creditele subprime din SUA s-a transformat rapid într-un uragan. Adam Applegarth, şeful băncii britanice Northern Rock, care a trebuit să apeleze la sprijinul guvernului pentru a face faţă retragerilor masive de capital, a numit ziua de 9 august "ziua care a schimbat lumea".
BCE, singurul salvator al zonei euro
Uraganul continuă şi astăzi, cu intensitate mai mare în Europa, unde BCE este în continuare singura instituţie care oferă un adăpost trainic în faţa intemperiilor crizei.
Dacă pe 9 august bursele au reacţionat violent în faţa planului de acţiune al BCE şi Fed, acum, obişnuiţi cu lipsa unor răspunsuri clare date de liderii politici, investitorii răsplătesc
