Medicii ne sfătuiesc să ne punem la adăpost umbros în zilele următoare. Temperaturile ridicate vor fi o provocare chiar şi pentru cei sănătoşi.
Organismul uman are mecanisme proprii de autoreglare termică, prin care gestionează cantitatea de căldură care „intră" sau „iese". Însă echilibrul termic poate fi uşor perturbat în cazul în care condiţiile de mediu sunt nefavorabile pe durate mari şi în lipsa unor măsuri externe de susţinere a proceselor de termoreglare. „Temperatura este unul dintre parametrii cei mai constanţi ai organismului, variind uşor între 36, 6 şi 37,5 grade Celsius. În condiţiile expunerii prelungite la temperaturi mai mari de 38 de grade Celsius, se produce transpiraţia abundentă, ca parte a procesului de termoreglare şi de evitare a supraîncălzirii corpului, explică medicul de familie Călin Ciubotaru din Bucureşti.
Hipertermia, o febră indusă din exterior
Dacă mecanismele organice de reglare termică sunt depăşite de situaţie, apare hipertermia, un fenomen similar febrei. „În cazul căldurii excesive din mediul extern, dacă termostatul intern, care este reglat la 36, 8 grade Celsius, de exemplu, nu face faţă, apare fenomenul de hipertermie, adică de supraîncălzire", spune medicul Călin Ciubotaru. Supraîncălzirea este asociată cu deshidratarea şi, ca urmare, pot apărea manifestări precum crampele şi spasmele musculare, ameţelile, tremorul, convulsiile.
„Crampele calorice apar, în general, la cei care transpiră excesiv şi care fac muncă fizică grea. Ele sunt anunţate de simptome precum senzaţia acută de sete şi scăderea diurezei (a cantităţii de urină) şi se pot manifesta sub forma unor crampe localizate sau a unor spasme musculare pe o suprafaţă mai mare a corpului, cu o durată de la câteva minute la câteva ore", spune medicul de medicina muncii Garofiţa Nicolae de la Centrul Medical Garomed din Bucureşti. Dacă
