Şi în ziua de azi se crede că autostrăzile din Germania ar fi meritul lui Hitler şi că şomajul masiv din vremea naţional-socialismului a fost eradicat tocmai prin construirea acestora. Nimic mai fals! Adolf Hitler stă mândru, cu lopata în mână, în jurul unui grup de soldaţi. Un militar poartă un aparat foto pentru a imortaliza momentul, dar şi pentru documentare în vederea unui nou tronson de autostradă.
Era imaginea care a împânzit ziarele vremii, mai ales pe cele din zonele în care au fost construite părţi din "autostrada Reich-ului". Dar această înscenare era numai praf în ochii cetăţenilor. Începerea lucrărilor sau inaugurarea autostrăzilor au fost sărbătorite în alte împrejurări, cu alţi actori. Numai că mulţimea n-avea habar.
Tronsonul între Köln şi Bonn, actuala A555, avea 20 de kilometri şi a fost dat în folosinţă la jumătatea anului 1932. Viteza maximă admisă pe autostradă era de 120km/h, deşi majoritatea autoturismelor atingeau pe atunci cel mult 60km/h. La vremea aceea, în regiunea din jurul oraşului Köln se desfăşura cel mai mare trafic rutier din Germania.
La şase luni de la inaugurare, naţional-socialiştii - instalaţi între timp la putere - au clasificat autostrada ca drum naţional. Astfel puteau deveni ei primii care au construit o şosea de mare viteză în Germania.
În 1909, câţiva industriaşi şi cetăţeni de vază pasionaţi de maşini, reuniţi într-o asociaţie, s-au angajat în realizarea unui drum pe care maşinile să poată circula fără praf, fără bălegar de cai, fără căruţe şi pietoni. În 1913, la Berlin, au început lucrările la aşa-numita "stradă pentru maşini şi antrenament" - pe scurt: AVUS. Preconizată era construirea unui tronson de 17 kilometri.
Dar banii au ajuns numai pentru 10 kilometri de drum. Primul Război Mondial a întrerupt lucrările. După conflagraţie, autostrada de la porţile Berlinului a
