Dincolo de consecinţele imediate ale înverşunatei lupte politice care are ca pretext referendumul din 29 iunie, ne îngrijorează, foarte serios, în special dacă avem de-a face cu o tendinţă ce s-ar putea manifesta şi în viitor, renaşterea în forţă a mitului malign despre minoritarul cel rău, capabil să facă doar lucruri condamnabile.
Imediat după ce estimările finale ale prezenţei la vot la referendumul din 29 iulie au devenit publice, voci foarte bine plasate în arhitectura de putere a coaliţiei aflate acum la guvernare, precum şi destui dintre jurnaliştii apropiaţi puterii au început să critice, în termeni extrem de duri, absenţa de la vot a maghiarilor din Transilvania. Una dintre cele mai dure declaraţii a fost făcută de ministrul Culturii, liberalul Puiu Haşotti. Acesta a declarat, relatează ziare.com, că absenţa masivă a maghiarilor de la vot are la bază faptul că „în mod evident, UDMR a lansat un apel către minoritatea maghiară şi ştim foarte bine, a fost lansat prin clerul pe care îl are, prin biserica evanghelică, prin biserica protestantă şi aşa mai departe, deci în mod evident UDMR s-a comportat şi chiar altfel decât au fost şi unele discuţii preliminare, dar vocaţia trădării la UDMR este deja arhicunoscută“.
A stfel de atitudini au generat imediat reacţii din partea UDMR. Încă din seara zilei de 29 iulie, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, declara: „Resping orice speculaţie privind rolul comunităţii maghiare la acest vot şi nu putem accepta ca maghiarii să fie declaraţi vinovaţi pentru acest rezultat“, relatează Gândul. Şi György Frunda a declarat, tot duminică seara, că i se pare complet „nedrept“ şi îl deranjează faptul că „se încearcă să fie scoşi vinovaţi“ cetăţenii români de etnie maghiară, în legătură cu participarea slabă la referendum, transmite Mediafax.
Atitudinea USL faţă de UDMR merită, credem, o
