Pe lângă intervenţiile repetate pe piaţa valutară, Banca Naţională recurge acum la plafonarea sumei maxime pe care o pot împrumuta băncile în schimbul titlurilor de stat pentru a sprijini leul.

Leul a pierdut în luna iulie aproape 3% în raport cu euro, depreciere determinată în special de tensiunile politice. Euro a marcat record după record, ultimul maxim istoric fiind atins la sfârşitul săptămânii trecute când valuta a fost cotată la 4,6481 lei. Luni şi marţi, leul a recuperat din pierdere, euro fiind cotat ieri la 4,5378 lei.

În acest timp, dealerii au semnalat prezenţa Băncii Naţionale a României (BNR) pe piaţa valutară, care a intervenit pentru a tempera căderea leului. Analiştii ING Bank susţin că BNR a cheltuit puţin peste un miliard de euro pentru a susţine leul în luna iulie. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune însă că instituţia dispune şi de alte pârghii pentru a influenţa cursul şi că are spaţiu de manevră. „Intervenţiile noastre pot fi considerate fie vânzare de valută - reglând lichidităţile în lei, fie nici nu trebuie să intervenim. O bancă centrală are şi alte tehnici de a influenţa cursul. Dacă le punem pe toate la socoteală, avem ceva spaţiu de manevră, nu suntem într-un colţ. Dar trebuie să administrăm acest spaţiu cu înţelepciune şi flexibilitate", a declarat Isărescu la finele săptămânii trecute.

Reversul medaliei: creşterea dobânzilor

Banca Naţională a anunţat luni, în mod surprinzător, că va plafona la şase miliarde de lei suma maximă pe care băncile o pot împrumuta în schimbul titlurilor de stat prin operaţiuni repo. Aceasta este prima plafonare începând cu noiembrie 2008. Ieri, BNR a împrumutat băncilor şase miliarde de lei, prin operaţiuni repo, deşi cererea a fost de peste 2,5 ori mai mare. Ce urmăreşte BNR prin această decizie? Plafonarea poate indica întreruperea perioadei leilor ieftini, începu