Teama de esec si modul in care angajatii sunt sanctionati sunt de multe ori principalele motive pentru care acestia evita sa se implice in anumite proiecte, sa ia decizii sau sa aduca solutii, spune Ionut Balintoni, managing partner in cadrul companiei de executive search Qualia.

De asemenea, consecintele negative ale greselilor si teama de a nu fi judecat stau la baza neasumarii greselilor de catre persoanele care au gresit (nu recunoastem ca am gresit pentru a nu fi pedepsiti).

De cele mai multe ori, managerii asociaza greselile cu riscurile si pierderile materiale. Desigur, acesta este un adevar, dar sa nu uitam ca inovarea si cresterea unei afaceri presupun intotdeauna riscuri si pierderi asumate.

De multe ori, organizatiile prefera sa performeze conform planificarii si procedurilor, greselile fiind considerate abateri, defecte care trebuiesc minimizate. In tot acest proces, pentru multi manageri, executarea si indeplinirea sarcinilor fara cusur, livrarea ireprosabila reprezinta de fapt valoarea lor intr-o organizatie. De ce? O prima cauza este legata de faptul ca in majoritatea organizatiilor reputatia si remunerarea unui manager se bazeaza pe gradul de succes al proiectelor coordonate, nu pe profunzimea cunostintelor dobandite prin esecuri. Dar mai exista o explicatie mai putin evidenta: sistemul de invatamant care sta la baza formarii angajatilor sanctioneaza greseala in loc sa o incurajeze si sa o considere o buna metoda de invatare.

A avea o atitudine deschisa fata de greseli nu inseamna a incuraja o organizatie sa isi lase angajatii liberi sa faca ce isi doresc fara a suporta nicio consecinta. Dimpotriva, o organizatie trebuie sa aiba un sistem foate bine pus la punct prin care sa nu permita asumarea unor riscuri inutile sau repetarea unor greseli fara nicio consecinta pozitiva.

Avantajele unei culturi care sustine invata