Curiosity, noul robot al NASA, s-a poziţionat ieri pe Marte, după o călătorie de opt luni în spaţiu, misiunea lui fiind de a căuta urme de viaţă - trecută sau prezentă - pe planeta roşie.
Echipa NASA a explodat de bucurie când robotul Curiosity, cel mai sofisticat laborator ştiinţific mobil folosit vreodată pe o altă planetă, a ajuns cu bine pe Marte, la ora prevăzută. Pentru că robotul a trebuit să depăşească cele „şapte minute de teroare", nume dat de inginerii Agenţiei spaţiale americane fazei finale a „amartizării". Toţi au stat cu suflarea oprită de la intrarea lui Curiosity în atmosfera marţiană, deoarece temperatura scutului termic a urcat până la 1.600 grade Celsius. Cea mai mică fisură a acestuia ar fi provocat incendierea sondei.
Tensiunea a fost maximă în ultimul minut, când modulul de aterizare urma să coboare lin cele 899 kg ale robotului cu ajutorul unui cablu de nailon. Or,dacă dintr-un motiv sau altul cablul s-ar fi blocat, cele 2,5 miliarde dolari investite în proiect ar fi fost spulberate. Din cele 14 tentative precedente, jumătate au eşuat. Dacă misiunea Curiosity decurge aşa cum s-a prevăzut, se va adăuga listei misiunilor marţiene americane reuşite, după Viking 1 şi 2 (1976), Pathfinder (1997), Mars Exploration Rovers (2004) sau Phoenix (2008).
Informaţiile schimbate între Terra şi Curiosity au nevoie de 14 minute pentru a parcurge cei 100 milioane de km care le separă şi deci era imposibil să se comande faza de „amartizare" de pe Pământ. Totul este automatizat şi programat, iar sonda a trimis bipuri, sinonime cu „veşti bune", pe tot parcursul coborârii pe Marte. Ajuns pe sol, Curiosity va fi pilotat de americani cu ajutorul tehnicienilor francezi pentru unele operaţiuni, de la centrul operaţional din Pasadena, California. Toate schimburile de date, imagini etc., cu Curiosity sunt retransmise de sonda europeană M
