Dezastrele de la examenul de Bacalaureat din ultimii doi ani, schimbările dese şi păguboase ale miniştrilor Educaţiei precum şi scandalurile de plagiat de la vârful sistemului au produs reverberaţii deloc flatante pentru România în presa occidentală.
"The Economist" analizează cu precizie chirurgicală motivele eşecului şi paradoxurile sistemului educaţional din România.
Redăm, în continuare, articolul integral apărut marţi în revista britanică:
"Unul din doi adolescenţi a picat bacalaureatul, după 12 ani de studiu. Ceea ce înseamnă că alţi peste 100.000 de tineri ar putea ajunge şomeri, destabilizând economia deja şubredă a ţării.
Cei care trec examenul de Bac au două opţiuni: fie părăsesc ţara pentru una dintre universităţile de top din Vest (dacă îşi permit), fie rămân şi confruntă sistemul slab de învăţământ.
Mulţi dintre miile de tineri deştepţi care emigrează în căutarea unei mai bune educaţii rămân în străinătate după absolvire, îşi găsesc un job şi trăiesc ca imigranţi pentru tot restul vieţii.
Fenomenul de plecare a creierelor a început să ia amploare în România după ce ţara a intrat în Uniunea Europeană. Taxele universitare au fost semnificativ micşorate pentru studenţii români, iar permisele de muncă se obţin mai uşor.
Cei care se întorc în ţară după absolvire şi se angajează sunt de obicei supra-calificaţi în comparaţie cu ceilalţi colegi. Salariile pe care le primesc sunt mai mici decât se aşteaptă să fie. Unii dintre ei revin în cele din urmă în Occident.
În mod paradoxal, România este ţara în care se nasc cele mai strălucite inteligenţe din lume. Aici, rata copiilor supradotaţi este dublă faţă de media mondială. În iulie, ţara s-a clasat pe primul loc în Europa la Olimpiada Internaţională de Matematică, şi pe locul 10 din 100 de ţări de pe mapamond.
Unii dintre cei
