Ioan Rus şi Victor Paul Dobre au demisionat, ieri, de la conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Au „abdicat", deci, de la conducerea celui mai important minister din filmul cu suspendarea preşedintelui, cu referendumul pentru demiterea acestuia, filmul ăla prost regizat, cu liste electorale permanente, care se vroiau refăcute retroactiv pentru un scrutin care a avut loc pe 29 iulie.

Tot ieri, Curtea Constituţională a trimis o nouă adresă către Guvern, căruia i-a solicitat listele electorale în baza cărora Guvernul Ponta a organizat şi desfăşurat referendumul. Prin noua adresă a CCR este exclusă organizarea unui mini - recensământ.

Mişto (vorba lui Irinel) ţara asta, nu-i aşa?!? Ca un balamuc, de fapt! Un circ. Un film cu proşti, despre proşti. Un 1984 reloaded. Din păcate, cu mai mulţi fraţi mai mari. Cu instituţii ale statului de drept care par că se evaporă şi judecători care dau impresia că se dezbracă de simţul răspunderii. Politicieni care pulverizează mizerii, inepţii şi cretinisme în spaţiul public şi cu noi, ceilalţi, aceia care discutăm în contradictoriu la micul dejun, la prânz, adunaţi în jurul vreunei mese, pe o terasă. Aceia care ne contrazicem cu nervii întinşi la maximum, care plutim, uneori, într-o secetă de argumente, fapt care nu pare, însă, să ne deranjeze prea mult, de vreme ce înjurăm cu acelaşi nesaţ, fără să înţelegem în profunzime ce se întâmplă, de fapt. Aceia care ne catalogăm drept „băsişti" sau „uselişti" şi care pierdem din vedere, încrâncenaţi şi îndoctrinaţi, adevărul.

Revin: mişto ţară, nu-i aşa? Mai că-ţi vine să pleci. Sigur, dacă n-ai avea aici copilul pe care vrei să-l vezi, totuşi, crescând, pe mama şi pe tata, o dragoste mică, una mediocră sau una mai mare. Îţi vine să laşi în urmă ţara asta ca un joc de Lego care se tot dărâmă şi-n care povestea ta - să presupunem că vorbim despre o piesă roz sau