Practicile de șantaj, de atac sub centură comandate ziariștilor de patroni pentru a nimici inamici politici sau comerciali ar trebui sancţionate de Consiliul Naţional al Audiovizualului.
În 17 mai anul trecut, avea loc la CNA o audiere mai puțin obișnuită: un jurnalist își luase inima în dinți și hotărâse să dezvăluie șantajul și complicitățile imorale din interiorul trustului de presă la care lucra, precum și tertipurile (i)legale prin care munca de jurnalist devenea o formă de sclavie. Cazul a ajuns și în Raportul FreeEx pe 2011 ca unul dintre exemplele grave de încălcare a clauzei de conștiință. De atunci, cel care a făcut dezvăluirile, jurnalistul Stelian Negrea, coordonator pentru câteva luni al Departamentului de Investigații înființat la trustul Intact al lui Voiculescu în primăvara lui 2011, a avut parte de mai multe procese intentate de trust, de amenințări pe față, de încercări de intimidare a familiei sale și a altor jurnaliști care au cutezat să semnaleze cazul.
CNA s-a autosesizat în baza art. 6 din Legea 504/2002 a Audiovizualului, care interzice cenzura și ingerințele editoriale și garantează independența editorială în audiovizual. Membrilor Consiliului li s-au relatat situații concrete de presiuni și șantaj politic ordonate de șefii din Intact, li s-au prezentat documente și precizări suplimentare. De exemplu, spune memoriul lui Negrea, „încă de la primele ședințe ale noului departament ni s-au indicat, în mod direct, de către conducerea Intact Media Group oameni politici și companii pe care aveam voie să le documentăm și pe care nu, în contradicție totală cu promisiunile inițiale de independență editorială“. Ulterior, directorul general, Codruț Șereș, a început să indice câteva ținte urgente de investigat: compania RCS-RDS cu care Antena TV se afla în litigiu, și ministrul Turismului, Elena Udrea, d
