Trăim într-o lume ciudată, în care principiile nu-şi găsesc, de multe ori, locul. În goana după avuţie şi un statut social cât mai ridicat, tindem să uităm ce este cu adevărat important în viaţă şi să-i desconsiderăm pe unii oameni din jurul nostru care, de altfel, ar merita tot respectul din lume.

De câte ori nu am auzit oare cuvintele „eşti cioban” cu sens peiorativ? Răspunsul este evident. De foarte multe ori. Puţini dintre noi realizează că ciobănia este o activitate demnă de admiraţie.

Omul care face acest lucru să fie evident se numeşte Marcu Dimitrie Jura. La 32 de ani, tânărul are o poveste specială. A ales să trăiască departe de nebunia din oraşe, cu toate că urmat cursurile a trei facultăţi.

Nu şi-a găsit locul printre falsele pretenţii ale lumii din oraşe şi a decis să-şi trăiască viaţă colindând munţii, alături de mioarele sale. Marcu Dimitrie Jura este cioban.

El trăieşte în satul Jieţ situat în Valea Jiului, este căsătorit şi are o fetiţă, Anamaria, în vârstă de 6 ani. Spune că este un om fericit.

„În urmă cu 12 ani, după ce am fost admis la Facultatea de Filosofie din Bucureşti, am realizat că nu pot trăi în oraşe. Simţeam că mi-am lăsat sufletul acasă. Aşa că, după vacanţa de iarnă, am refuzat să mă întorc la Bucureşti” a povestit tânărul pentru Adevărul.

„Aveam de gând să scriu o lucrare prin care să fac o paralelă între gândirea filosofului care susţinea că Dumnezeu este mort şi Evanghelie. M-au descurajat reacţiile colegilor. Până la urmă, m-am întors acasă, am cumpărat 10 oi, pe care, în scurtă vreme, le-am înmulţit, ajungând la vreo 30", povesteşte ciobanul-filosof.

Apoi, sora lui i-a depus dosarul la Secţia de sociologie-psihologie a Universităţii Petroşani. A rezistat numai un semestru. „M-a dezamăgit nivelul scăzut al pregătirii", spune