Peste 50% din decesele prin boli cardiovasculare din Europa pot fi evitate prin implementarea schimbărilor la nivelul populaţiei, precum taxarea şi reglementarea publicităţii. Pre­ven­ţia astfel condusă ar avea un impact mai mare asupra bolilor cardio­vasculare (BCV) decât abordările individualizate, conform Aso­ciaţiei Europene pentru Prevenţie şi Reabilitare Cardio­vas­cu­lară (EACPR) a Societăţii Europene de Cardiologie (ESC). BCV constituie principala cauză de deces în Europa, ducând la peste 4,3 milioane de morţi anual şi costând cel puţin 190 de miliarde de euro. Dar 80–90% din toate bolile cardiovasculare sunt prevenibile, conform ghidurilor de practică clinică ale societăţilor europene din 2012. Factorii sociali precum publicitatea, conţinutul de sare şi grăsimi al alimentelor procesate şi politicile agricole care susţin diete nesănătoase au creat un mediu dăunător, ce induce obiceiuri nesănătoase. Până acum, eforturile de prevenţie a bolilor cardiovasculare s-au concentrat pe schimbarea stilului de viaţă individual, dar impactul a fost nimim. De aceea, EACPR a recomandat schimbarea de paradigmă în prevenţia BCV prin abordarea populaţiei. În revista sa oficială – European Journal of Preventive Cardiology – recomandă intervenţii bazate pe populaţie, prin guvernele locale şi naţionale, ţintite pe diete nesănătoase, lipsa activităţii fizice, fumat şi alcool. Publicitate Există din ce în ce mai multe dovezi că schimbările mici în întreaga populaţie pot avea un impact mai mare asupra BCV şi pot salva mai multe vieţi decât schimbările stilului de viaţă al indivizilor la risc. Abordările individuale ale fumatului necesită motivarea celor dependenţi să renunţe, pe când interzicerea fumatului modifică mediul şi împinge populaţia în direcţia corectă. Prevenţia individualizată exacerbează inegalităţile sociale în sănătate, pe când schimbările st