În ajunul preluării preşedinţiei semestriale a UE, Ciprul era nevoit să ceară bani statelor păstorite. Necazurile îi vin din supra-creditarea Greciei. Cele două bănci cipriote principale au împrumutat peste 5 miliarde de euro guvernului grec. Haircut-ul grecesc este motivul pentru care Ciprul a trebuit să ceară bailout, explică Fiona Mullen, directoare a firmei de consultanţă economică Sapienta Economics Ltd., cu sediul în Nicosia, în cea mai recentă ediţie a FP România.

Articol din ediția nr. 29 a FP România (iulie/august 2012), din 20 iulie la toate standurile de presă.

Economia Ciprului are trei probleme structurale. În primul rând, un sector public vast şi privilegiat. Salariile sunt de două ori mai mari decât în sectorul privat, iar angajaţii din sectorul public se bucură de o serie extinsă de beneficii, inclusiv pensii frumoase, pentru care au început să contribuie abia la sfârşitul anului 2011. Problema este exacerbată de sistemul de indexare a salariilor, care implică creşteri salariale de două ori pe an legate de inflaţie (alături de alte măriri de salariu anuale). Indexarea salariilor este influenţată puternic de preţul petrolului, pentru că Ciprul foloseşte petrol pentru a produce peste 95% din electricitatea sa. Guvernul a promis să reformeze indexarea salariilor, dar procesul este doar la început. Una dintre opţiunile luate în calcul este să se aplice indexarea salarială doar celor cu salarii mai mici – ceea ce ar îmbunătăţi situaţia finanţelor guvernamentale şi ar menţine şi ceva protecţie socială.

A doua problemă, legată tot de indexarea salariilor, este pierderea competitivităţii. Ceea ce se reflectă în mari deficite de cont curent, de peste 10% din PIB, şi în creşterea cursului de schimb real efectiv, măsurat prin costuri pe unitatea de muncă. Este interesant că indexul Ciprului în această privinţă a crescut în ultimii câţiva an